„Un român din trei cu suspiciuni oncologice refuză să continue investigațiile medicale”, se precizează într-un comunicat de presă pe care l-am primit la jumătatea lunii decembrie, la redacția publicației unde lucrez.

Motivele declarate, de refuz al investigațiilor suplimentare au fost: Mi-e frică / Mai bine să nu știu, Nu vreau să-mi îngrijorez familia, Nu mă doare și nu mă duc, Nu mă lasă copiii / soțul, Am treabă la câmp / în curte, Am pomană, M-au chemat la muncă.

Sunt raportări ale unor medici, asistente, studenți la medicină și volunatari, care au oferit consult și investigații gratuite în cadrul caravanei din mediul rural, „Nu am făcut destul”, organizată de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

Ce ascund, de fapt, aceste motive?

Fiecare motiv dintre cele declarate mai sus sunt pentru mine lovituri în stomac. Am pierdut amândoi părinții din cauza unor forme de cancer, sunt îngrozită de această boală și de realitatea crudă pe care oameni depistați cu risc pot să o înfrunte la un moment dat.

În ce lume pe care o conservăm și o întreținem oamenii se tem mai rău de spital decât de moarte? Preferă să nu știe, decât să umble prin spitale, cheltuiesc pe pomeni, și nu pe sănătate, muncesc la joburi unde angajatorul doar cere, fără să ofere, ba eventual îi și îmbolnăvește, sau …..de-a dreptul revoltător….spun „nu mă lasă copiii sau soțul să îmi văd de sănătate”…

Așa că, aș înlocui lista raportată de acești oameni, cu 2 motive reale: lipsa educației și sărăcia. Dar lipsa educației aduce sărăcia, așa că putem reduce totul la această mare problemă: educația. Când educația este o fantomă fără nicio consistență ai pus în mișcare motorul sărăciei, discriminării, violenței, nesimțirii, etc și al tuturor lucrurilor pe care le urâm la noi.

Aș continua cu faptul că și cinismul sistemului de sănătate, reputația îngrozitoare a spitalelor, care și în pandemie ardeau pline de bolnavi, țin pacienții departe. Și, desigur, faptul că serviciile de sănătate, chiar și când sunt gratuite, te costă.

Nu este situația Caravanei „Nu am făcut destul”,  organizată de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), adică de oamenii care au trecut și au spraviețuit bolii. În cazul lor, nivelul de empatie este diferit pentru că, nu-i așa, boala poate fi profesor… Lupta lor de a salva vieți și de a schimba reputația serviciilor de sănătate în ochii oamenilor prin astfel de acțiuni este bravă și o aplaud cu toata inima.

Mă întorc la comunicat și vă spun că „din 156 de pacienți depistați cu suspiciuni oncologice la ediția 2022 a caravanei rurale „Nu am făcut destul”, 51 au refuzat continuarea investigațiilor medicale.

Caravana „Nu am făcut destul” organizată de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), ajunsă la a noua ediție, s-a desfășurat în perioada septembrie-noiembrie în opt localități rurale aflate la mai mult de 20 de km de cel mai apropiat spital (Brăduleț, Corbeni și Ștefan cel Mare – Argeș; Brănești – Dâmbovița; Teșila – Prahova; Hotarele, Izvoarele – Giurgiu și Periș – Ilfov) și este o inițiativă extrordinară, care chiar poate salva vieți.

S-au depistat 8 cancere mamare și 13 cancere de piele, în 9 ediții de caravană „Nu am făcut destul”

O echipă de medici specialiști și rezidenți, asistente medicale, studenți la facultăți de medicină și elevi la școli postliceale sanitare au mers în aceste comune (trei vizite pentru fiecare localitate) și au făcut testări medicale cu scopul de a depista boli oncologice: analize de sânge (hemogramă, profil lipidic, PSA), analize de urină (urocultură și sumar de urină), măsurarea glicemiei (instant și din sânge venos), tensiunii, greutății, înălțimii, ecografii mamare, consult urologic cu ecografie, consult dermatologic și dermatoscopie, evaluare pentru riscul de cancer pulmonar.

„Persoanele găsite cu suspiciuni au primit recomandări de control suplimentar (mamografii și biopsii pentru cancerul mamar, consult dermatologic, dermatoscopii și biopsii pentru cancerele de piele, consult urologic cu ecografie pentru cancerul renal și urotelial), dar și programări la clinicile cele mai apropiate. După ce am fost în sate, am dat peste 300 de telefoane și mesaje în această campanie, i-am programat, le-am dat telefoane să le aducem aminte de programări, i-am reprogramat uneori, i-am navigat prin sistemul de sănătate și chiar le-am dat indicații rutiere prin telefon, dat fiind că pacienții vin din rural și clinicile sunt în orașe, iar dacă nu aveau posibilitatea să ajungă la spital, le-am asigurat și transportul, gratuit. Cu toate astea, un pacient din trei a refuzat din start să continue investigațiile, iar alții au renunțat pe parcurs – au mers la prima investigație suplimentară, dar nu și la următoarea. Asta nu se traduce decât prin lipsa programelor de screening din România și prin lipsa educației medicale.” spune Cezar Irimia, președintele FABC.

Pe parcursul celor nouă ediții, caravana „Nu am făcut destul” a testat peste 9.600 de persoane din localități rurale din toată țara, cu implicarea a peste 550 de medici, asistente, studenți, voluntari. Și numai în ultimii cinci ani, în timpul caravanei au fost diagnosticate 8 femei cu cancer mamar și 13 persoane cu cancere de piele.

Caravanele mobile sunt extrem de necesare pentru diagnosticarea unor boli grave și chiar pentru salvarea de vieți omenești, dar ele nu pot acoperi o țară întreagă. În România, speranța de viață este în continuare printre cele mai scăzute din Europa, iar mortalitatea din cauze tratabile (printre care cancerul de prostată și de plămâni) este de două ori mai mare decât media europeană. „Iar dacă vorbim de cancerul mamar, de pildă, în România, doar 9% dintre femeile cu vârste între 50-69 ani au făcut investigații preventive pentru depistarea cancerului de sân, media în Uniunea Europeană fiind de 59%. Suntem, și la acest capitol, pe ultimul loc în Europa*.” spune Cezar Irimia. (*cf. European Observatory on Health Systems and Policies.)

Sursa informațiilor: Comunicat de presa – Deci se poate